Ziua PROFESORULUI

FELICITĂRI  cu ocazia Zilei Internaționale a Profesorului. Vă dorim încredere și optimism, putere și sănătate, bună dispoziție și să educați cei mai deștepți elevi din lume! Fiecare zi să vă fie plină de realizări frumoase și de bucurii!
Cu respect președinte comitetului părintesc-Feniuc Inna
Va doresc multa sanatate, ani lungi si realizari frumoase, bunastare familiilor, putere de a continua lucrul pe care il faceti cu atata har si daruire. La multi ani de ziua profesorului!
Cu respect primarulcomunei Mărcăuți -Lisiuc Oleg

Много на земле профессий,
Но одну создал, конечно, Бог –
Самую прекрасную на свете,
Что звучит так гордо – Педагог!

Учителя! Ваш труд, как жизнь, бесценен,
Хотим вам поклониться до земли!
Желаем вам всех благ земных на свете,
Надежды, веры и большой любви!

С уважением -ваши ученики.

Activitatea extraşcolară

Data: 5 octombrie2020

Subiectul: ” Cu drag de ziua profesorului”.

Participanți: elevii claselor a III-a – a IX-a

Profesor: Lungu Victoria

Locul desfășurării: sala festivă

Durata: 45 min

Competența specifică:

Manifestarea comportamentului constructiv și responsabil în acțiuni de protecție personală; axat pe cunoștințele acumulate și atidudini social pozitive.

Unitatea de competență:

Stabilirea unei relației fructuase dintre elevi și profesori.

Obiective:

Să coloboreze constructiv cu publicul.

Să respecte relația dintre modul de viață și consecințele asupra sănătății.

Să declame frumos mesajele de felicitare.

Materiale: Pliante, baloane, flori, felicitari.

Tehnici de lucru: Recital, interpretare, mesaje de felicitare.

Resurse: calculator, proiector, prezentare PPT.

Motto:

„Acum,

când toamna-şi face

loc în noi…” (L.Lari)

                                           Desfășurarea activității:

(Elevii intră în sală, au în mână  câte o crizantemă.)

Sajen Al-dra:

Cum vine toamna şi ne miră,

Irepetabilă mereu,

Deşi cântând cu-aceeaşi liră

Din visul de copil al meu.

Eu, pur şi simplu, ascult cum vine,

Nici vesel nu-s, nici mohorât.

E iarăşi toamnă şi e bine

Şi cred că-i de ajuns atât.

Coroli Al-dra:

Din grădinile toamnei voi culege un buchet de crizanteme şi mă voi gândi la Dvs.  Crizantemele, aceste flori albe ca urma cretei pe tablă. Unde să aşez acest buchet? În pragul şcolii? Mă tem că se va pierde între zecile de buchete aduse de elevi în acest miez de toamnă mănoasă.

Acasă, pe masa de lucru? Dar, de obicei, ajungi atât de târziu acasă şi ai atât de puţin timp liber, şi eşti obosit, încât mă tem că ai putea să nu le vezi nici acolo. Mă voi opri la marginea grădinii, la răscrucea drumului, acolo unde de atâtea ori ţi-ai petrecut elevii când plecau departe.

Pușcaș Maxim:

E miez de toamnă.

Au plecat copiii-n pace,

Iar ochii tăi privesc spre undeva.

Tu cauţi gânduri spre a rezolva:

La lecţia de mâine ce voi face?

Lupașco Lucian:

Aduni în minte-nvăţătura toată,

De pe la dascăli şi din biblioteci

Materia din carte cum s-o legi,

Că-ţi pare multă şi prea complicată.

Ceban Vladimir:

Vorbeşti în gând, te contrazici mereu,

Adaugi, scazi ori cizelezi cuvântul,

Te chinui şi cu ora, şi cu gândul:

Dar oare fac cum se cuvine eu?

Gîncu Al-dr:

A doua zi, în zori, eşti obosit,

În gând vezi clasa, care te aşteaptă

Şi cauţi o-ntrebare mai deşteaptă

Pentru elevul cel mai răsărit.

Gîncul Ionela:

În drum spre şcoală, oamenii ce-i vezi

Îşi deapănă probleme personale,

Tu răscoleşti problemele şcolare:

Ce-i asta? Dar aşa? Dar tu cum crezi?

Gordei Ana:

În clasă eşti din nou în căutare,

Nu-ţi afli loc şi lămureşti febril

Materia, mai clar şi mai util,

Dorind să ştii ce poate fiecare.

Te-ncearcă un şuvoi de noi fiori

În clipe de culori sentimentale,

Primind buchetul proaspăt de petale,

Întrebi: Dar pentru ce-s aceste flori?

Toţi copiii oferă profesorilor din sală câte o crizantemă.

( Cântec:   Adriana Ochișanu – Crizanteme flori de dor)

Mutiuc Vlada

Prieten drag, ţi-i sufletul de pâine,

Iar vorbele ţi-s cupe de nectar.

Aşa te ştiu, aşa îmi vei rămâne,

Deşi destinul ţi-a zâmbit amar.

Lesnic Victoria

Spre casa ta cărările pornesc,

A celor disperaţi de insuccese,

Cei amărâţi la tine poposesc

Şi pentru toţi ţi-s vorbele alese.

Coroli Alexandra

Prietene, eşti pom nescuturat,

Tămăduirea mea cea creştinească…

Dea Domnul să rămâi izvor curat,

Virtuţile-ţi să nu se ofilească.

Puşcaş Maxim

Mai sfântă decât sfinţii, cu graiul de lumină,

Curată ca izvorul, ca pâinea de cuminte,

Tu eşti atât de bună, că iarba ţi se-nchină

Şi floarea nu cutează-a-ţi păşi pe dinainte.

Sajen Alexandra

Trăieşti parcă anume să faci mai cald în casă,

Să fii ocrotitoare a faptelor de bine.

Îţi mulţumesc că ziua îţi seamănă, frumoasă,

Că soarele răsare, fiindu-i dor de tine.

Lupaşco Lucian

Îl urmăreşti cu ochii,

Cum ţine tocu-n mână

Şi mica lui făptură

O vezi ca pe-o fântână,

Adâncă şi tăcută,

Cu limpezimi albastre,

Ce-a sta cu demnitate

Pe-ntinsul gliei noastre.

Gavriloie Paula:

Iar lângă geam salcâmii

Cum freamătă şi-acum

Şi ninge dinspre Răut

Cu frunze peste drum;

Sunt anii tăi,

Sunt anii…

Mărite-nvăţător –

În faţa lor acuma

Mă-nchin, rămân dator.

(Cântecul V. Dani «Dragi profesori»)

Gavriloie Paula

Nu-l privi grăbită, nu-l trata cu toane

Căci trăiesc în el 12 game,

Dragostea ce-l poartă saţ fără de saţ e

Ăsta mi-e sufletul, ţi-l aduc în braţe.

(Anisoara Puica – Invatatorii mei )

Baraliuc Cristi:

Poartă-l printre ani, mută-l într-o floare

Spală-l cu poveţe, spune-i ce te doare,

Pune-l într-o carte, schimbă-l în grădină,

Dă-i cu aur unde vezi rugină.

Gavriloie Paula:

Ţi-aduc sufletul, azi, ca să se-nchine,

Că la o catedră te-am găsit pe tine,

Nu ştiu ce se-ntâmplă, de e rău sau bine,

Ţin sufletu-mi în braţe şi te simt pe tine.

Coroli Alexandra:

E-o zână bună limba-aceasta

Cuvintele din templul ei

Ni-s ca un soare în fereastră,

Ni-s raze sfinte de la zei.

Toţi:

Cântaţi-le, că sunt viori!

Păstraţi-le, că sunt comori!

Iubiţi-le, că toate-s flori!

(Ion Suruceanu:”Iubiți învățători”)

Lesnic Victoria:

Iubiţi profesori,

Izvoare de mituri rămâneţi prin vreme,

Prin temple de flori să păşiţi, ca şi-acum,

Din ochii de stele vă ningă poeme,

Iar gândul vă fie un drum,

Pe care doar îngerii umblă şi cântă.

Vă fie cuvântul lumină prin clipă

Şi sufletul – leagăn pentru aripă,

Şi ochii – izvoare de doruri sublime,

Iar lacrima – mir pentru ziua de mâine.

Mutiuc Vlada:

Acesta ţi-e harul, aceasta-i chemarea:

Să sapi în adâncuri, să dai de izvoare.

Şi-ncet să le urci cu ochiul spre Soare,

Din care – îngenunchind –

Să bea orişicare în Rugăciune de Sărbătoare!